Crepuscul

Crepusculul este fenomenul succesiunii culorilor pe fundalul cerului la trecerea treptată de la întunericul nopţii spre lumina zilei şi invers de la lumina zilei la întunericul nopţii.
Datorită rotaţiei Pământului în jurul axei sale avem zilnic o „eclipsă" de Soare denumită noapte, însoţită de două fenomene spectaculoase denumite crepuscule.
Dacă Pământului i-ar lipsi atmosfera Soarele ar răsări şi ar apune imediat, am avea o trecere bruscă de la întuneric la lumină şi invers. Profităm de o trecere treptată de la lumina
zilei la întunericul nopţii, printr-o succesiune de culori gingaşe ce se perindă pe fundalul cerului.
Ziua este astfel străjuită de crepusculul de dimineaţă (aurora) şi crepusculul de seară (amurgul), cele mai importante repere ale timpului pentru om. Cum se explică fenomenul de crepuscul? Seara şi dimineaţa când Soarele se află sub orizontul locului, razele sale nu mai cad pe suprafaţa Pamatului dar luminează încă straturile superioare ale atmosferei.
Moleculele şi aerosolii atmosferici împrăştie puternic lumina solară, ea ajungând şi la Pământ unde produce fenomenul de crepuscul. Difuzia este mai puternică în straturile
inferioare ale atmosferei şi scade cu înălţimea concomitent cu scăderea densităţii aerului şi a concentraţiei de impurităţi. Odată cu deplasarea Soarelui după orizont se schimbă
unghiul de incidenţă a razelor Soarelui pe straturile atmosferice fapt ce determină variaţia culorii cerului în direcţia unde se află Soarele, spre răsărit sau spre apus.
Crepusculul de dimineaţă începe în momentul în care Soarele se află la 2°-3° sub orizont, cu 15-20 minute înainte de a răsări, când dispar cele mai slabe stele şi sfârşeşte
odată cu răsăritul Soarelui.
Crepusculul de seară începe în momentul în care Soarele se află la 18° sub orizont şi apar cele mai slabe stele şi sfârşeşte la 15-20 minute după apusul Soarelui.

crepuscul.jpg
Unless otherwise stated, the content of this page is licensed under Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 License