Isaac Newton

Viata si opera
ISAAC NEWTON şi revoluţia newtoniană
1642 – 1727

Issac Newton este cea mai influenta personalitate din istoria stiintei occidentale . In timpul vietii a fost considerat un mare erou intelectual , iar faima de care se bucura in cadrul comunitatii stintifice se mentine nestirbita si azi , dupa aproape 300 de ani . Motivatia este simpla la aparitia lui Newton , lumea fizica era prost inteleasa , pe cand la disparitia acestuia , datorita operei sale , se stia ca e guvernata de legi matematice de o mare precizie . Newton nu a pus bazele revolutiei stiintifice , acesta fiind in plina desfasurare la nasterea sa . El a reusit mai degraba sa modeleze si sa ofere stiintei moderne a fizici instrumentale intelectuale esentiale . Lui Newton i se datoreaza cele trei legi fundamentale ale dinamicii si legea gravitatiei , cu ajutorul carora toate fenomenele fizice , terestre sau celeste , au devenit previzibile , ordonate si , in principiu , subsumabile ratiunii si manipularii prin intermediul tehnologiei . Abia in secolul XX , cand oameni de stiinta s-au aplecat asupra cele mai mici dimensiuni – natura atomului - , legile newtoniene au fost puse sub semnul intrebarii .
Isaac Newton s-a nascut la 25 decembrie 1642 , intr-un catun din Lincolnshire , Anglia . Tatal lui – un mic propietar de pamant – a murit inainte de nasterea copilului , iar mama l-a lasat in grija unei bunici la varsta de trei ani , pentru a se putea casatori si trai cu cel de al doilea sot , preotul Barnabas Smith ,un tata vitreg pe care Newton il detesta . Date fiind experientele sale de viata inca din frageda pruncie , nu e de mirare ca adultul Newton a manifestat tendinte spre paranoia si acces de furie violenta . Mai interesanta este , probabil , capacitatea lui de a-si reprima unele dintre pornirile sale agresive .
In 1664 , Newton s-a numarat printere studentii bursieri ai colegiului Trinity , un statut care i-ar fi ingaduit sa lucreze independent in anul urmator , dupa ce si-ar fi luat diploma de absolvire . Dar a survenit epidemia de ciuma din acel an . Universitetea si-a inchis portile in 1665 , iar Newton s-a intors acasa la mama sa , care intre timp ramase din nou vaduva . Acolo a petrcut doi ani , perioada in care , cum avea sa scrie mai tarziu , ,,m-am aflat mai mult ca oricand de atunci intr-o excelenta forma intelectoala , propice inventiilor , matematicii si filozofiei”. Si , intradevar de la geometria lui Descartes , Newton a invetat calculul diferential – acea ramura a matematicii care furnizeaza instrumentele necesare pentru calcularea variatiei de viteza . ,,Metoda derivatelor” descoperita de Newton a devenit indispensabila pentru rezolvarea problemelor aparute din nou , pentru prima oara dupa atatea secole , odata cu erodarea fizicii aristoteliene . Tot in aceasta perioada timpurie , Newton a elaborat , cel putin intr-o forma incipienta , legea gravitatiei universale si a cercetat natura luminii efectund experimente cu prisme optice . Dar , cu toate ca si-a elaborat articolele cu scrupulozitate , a ezitat sa-si faca publice descoperirile vreme de cativa ani . Fondatorul stiintei moderne si-a recalculat permanent datele , din motive emotionale , cu siuranta , desi nu intru totu clare , si a pastrat multa vreme tacere.
Revenind la Trinity in 1667 , Newton a fost ales membru al universitatii Cambridge . In 1669 a preluat postul lui Issac Barrow – primul care a intuit geniul lui Newton – ca professor de matematica . A construit cel dintai telescop cu reflectie , care a starnit o valva considerabila si datorita caruia , in 1672 , a fost ales membru a Societatii Regale .
Totusi cand si-a prezentat articolul intitulat ,,Noua teorie privind lumina si culurile” in cadrul societatii , a fost atacat de celebrul Robert Hooke . Ranit , Newton s-a retras si si-a continuat cercetarile intr-o izolare completa .
In 1684 Newton a primit vizita marelui astronom si matematicean Edmond Halley , cu care a discutat problema miscarii planetelor , de mare actualitate in acel moment . Hooke sugerase ca dinamica planetara ar putea fi explicate cu ajutorul patratelor inverse , fara a-si putea argumenta afirmatia . Raspunsul – anume faptul ca planetele se misca pe orbite eliptice – fusese practic descoperita de catre Newton cu cativa ani in urma , cu ajutorul calcului diferential . El avea sa revina asupra acestor probleme , publicand lucrarea De motus corporum in 1684 , iar pe parcursul urmatorilor ani si-a definitivat textul lucrarii completandul , Philosophiae naturalius principia mathematica . In aceasta opera , pornind de la o multitudine de observatii , Newton a formulat cele trei legi ale dinamicii si legea gravitatiei universale , pe care le enuntam in continuare :
1. Un corp aflat in miscare se deplaseaza cu o viteza constanta atata timp cat asupra lui nu actioneaza nici o forta ; un corp aflat in repaus ramane in aceeasi stare daca asupra lui nu se exercita nici o forta . Acesta este legea inertiei.
2. Acceleratia unui obiect este direct proportionala cu forta care actioneaza asupra sa si invers proportionala cu masa obiectului . Aceasta se poate exprima intr-o ecuatie in care forta este echivalentul masei multiplicate cu acceleratia . F=ma.
3. Fiecare sctiune determina o reactie egala si de sens contrar . Potrivit legii newtoniaene a gravitatiei , forta gravitationala dintre doua corpuri este proportionala cu produsul maselor si invers proportionala cu patratul distantei dintre corpurile respective .
Publicata de catre Edmond Halley in 1687 , Principia a reprezentat un mare triumf marcand apogeul carierei stiintifice a lui Newton si un punct culminant al revolutiei stintifice .
Cu toate ca Newton a dobandit o mare notorietate cu aceasta lucrare si a devenit un simbol viu al noii stiinte , in continuare evolutia sa a fost contradictorie . Incepand cu anul 1689 , dupa revolutia Engleza , a avut o cariera scurta si lipsita de stralucire in parlament . In 1696 a fost desemnat custode al Monetariei Regale , pentru ca trei ani mai tarziu sa devina director al Monetariei , post carei permitea sa-i sanctioneze in justitie pe falsificatori – cea ce a si facut cu o mare asiduitate . A fost ales presedinte al Societatii Regale in 1703 si a parasit acest post pana la moartea sa , survenita la 31 martie 1727. In 1704 , dupa disparitia rivalului sau inversunat Robert Hooke , Newton si-a publicat lucrerea Opticks . Intre timp , autoritatea sa crescuse atat de mult incat teoria corpusculara a luminii enuntata de el a dominat secolul urmator , in pofida catorva masuri minusuri . A fost primul om de stiinta innobilat in 1705 de catre regina Anne .
Newton a lasat in urma sa un urias tezaur de articole nepublicate care contineau peste un milion de cuvinte despre studiul esoteric si mistic al alchimiei . Ani in sir a efectuat studii de mare profunzime , facand experimente prin care spera , de exemplu , sa trensforme un metal de baza in mercurul filozofal . Cercetarile sale in domeniul alchimiei , care poarta pecetea harniciei , dar nu si a ratinalismului riguros propiu fizicii sale , i-au derutat multa vreme pe biografi . John Maynard Keynes , care a studiat articolele despre alchimiei , a ajuns sa-l numeasca pe Newton mai degraba ,,magician” decat om de stiinta – aceasta fiind o etichetare interesanta venita din partea unui economist . S-ar putea ca Newton sa fie atras de dimensiunea religioasa a alchimiei , asa cum sa lasat sedus de telurile superioare ale acesteia . Gale Christianson , unul dintre biografii sai , a sugerat , de exemplu , ca Newton isi fixase drept obiectiv o intelegere globala a sintezei universului .
Viata lui Newton a fost marcata de o serie de conflicte care i-ar putea atrage antipatia contemporanilor nostrii . S-a lasat prada unor accese de furie violenta si si-a angajat in disputele irationale cu o serie de personalitati de talia lui Leibniz si Hooke . S-ar parea ca relatia afectiva cea mai puternica a avut-o cu Nicolas Fatiode Duillier , un tanar admirator , ruperea acestei legaturi provocandui o scurta , dar chinuitoare depresie pshihica.
Newton nu a fost nici o data casatorit – insasi aparenta la corpul profesoral de la Cambridge interzicandu-i acest lucru – si si-a petrecut viata de adult aproape in totalitate in compania barbatilor . Radea rareori , una din aceste imprejurari fiind surprinse intr-o anecdota emotionata si plina de talc . Cand un prieten a spus ca nu intelege la ce poate folosi studierea lui Euclid , vestitul matematician grec , Newton a ras in hohote . Dupa parerea lui Erasmus Darwin , Newton a explorat in scenele naturii efectul si cauza /Si , fermecat , i-a dezvaluit toate legile latente . Dar si mai elegant este distihul scris de Alexander Pope la moartea lui Newton si gravat in incaperea unde s-a nascut , la Woolstthorpe Manor . Natura si legile naturii stateau ascunse in noapte . Dumnezeu a spus , Sa fie Newton ! Si s-a facut lumina.
La moartea sa Newton a lasat o adevarata comoara de cercetari in domeniul alchimiei , in opozitie cu descoperirile sale din fizica , ceea ce i-a nedumerit pe oamenii de stiinta si pe istorici.

Unless otherwise stated, the content of this page is licensed under Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 License